Neputinta pe care o simtim atunci cand vedem pe cineva in mediul nostru care se distreaza, de multe ori ne anuleaza si ne lasa fara sa stim ce ar trebui sa facem, ne face sa ne intrebam continuu ce am putea face pentru a atenua acel moment rau. putin.
Uneori suntem atrasi de acea nevoie de a spune cuvintele exacte si perfecte, credem in existenta unor „ cuvinte magice ” care pot sterge toata suferinta chiar in acel moment si aceasta ajunge sa fie o cerere de sine, de parca ar fi vinovat de a nu putea usura acea povara pentru cineva pe care-l iubim, dar, dupa cum va puteti imagina, nu este adevarat, desi exista modalitati de a o face mai suportabila.
In cazul unui duel
Cand cineva apropiat de noi a pierdut pe cineva pe care il iubeste, cuvintele care sunt de obicei folosite pentru a oferi condoleante sunt „ Imi pare foarte rau ” sau „ Te insotesc in sentiment ”, dar, daca ai fost vreodata de cealalta parte, ai ati completat acele propozitii? Realitatea este ca nu putem „insoti celalalt in sentiment” pentru ca nu stim ce simte, putem simti tristete dar nimic nu se apropie de amploarea sentimentului ca ai pierdut pe cineva pe care l-ai iubit pentru totdeauna.
Desi sunt frazele tipice, de multe ori aceste fraze provoaca respingere persoanei care le primeste sau chiar le primeste cu furie pentru ca, in cuvintele cuiva care se afla intr-un proces de doliu , „Nimeni nu stie ce simt, nimeni nu stie. prin ce trec, habar n-au cum e sa pierzi….».
Uneori, ceea ce ai nevoie nu sunt cateva cuvinte magice, ci sa stii ca nu esti singur in fata adversitatii. Stiind ca sunt oameni care vor fi acolo cand vei cadea sa te ajute sa te ridici; oameni carora, oricat de rau le-ai raspunde, oricat de mult ti-ai indrepta furia si durerea catre ei, oricat te-ai izola de ceilalti pentru a te reconstrui, nu vei fi singur si nici nu vei fi singur. abandonat.
Valoarea tacerii
Sunt momente cand a tace langa cineva este mult mai reconfortant pentru acea persoana decat a ocupa golul cu cuvinte care nu ajung la nimeni. Uneori, nu este atat ceea ce se spune, cat si cum se spune, nu este sa cauti cuvinte frumoase sau linistitoare, cum ar fi sa fii acolo si sa impartasesti acea tacere. Pentru ca a tace langa cineva nu inseamna a fi pasiv la acea durere, inseamna a astepta ca acea persoana sa o poata impartasi, sa poata simti apropierea acelui cineva care isi respecta spatiul si timpii psihici, care se afla la Spera sa poata vorbi si sa impartaseasca, sa poata exprima acea suferinta in cuvinte.
Sa taci cu cineva nu este deloc usor, suntem obisnuiti sa umplem acele momente cu conversatii superficiale (de exemplu, in lift cu vecinii sau necunoscutii vorbim despre vreme). De aceea, ascultarea este o arta , a fi pregatit sa astepti, apoi sa poti primi si primi acele cuvinte.
O tacere impartasita, o imbratisare (cand cealalta persoana o impiedica verbal sau fizic), o strangere de mana, o privire sincera si empatica, o fiinta simpla si simpla, pot fi cea mai buna modalitate de a ajuta pe cineva sa treaca printr-un moment sau o etapa dificila.