Toate organele noastre necesita actiunea sistemului cardiovascular pentru a supravietui, deoarece datorita acestuia primesc oxigenul si substantele nutritive necesare supravietuirii si bunei lor functionari.
Aceasta include sistemul nostru nervos, care necesita o aprovizionare continua cu aceste elemente. Dar uneori pot exista modificari care dauneaza sistemului vascular care alimenteaza creierul sau simptome care sugereaza existenta unei astfel de leziuni.
Din acest motiv, este necesar sa avem diferite tehnici care sa ne permita sa observam si sa analizam fluxul sanguin al creierului, una dintre cele mai cunoscute fiind angiografia cerebrala .
Angiografia cerebrala este o tehnica de evaluare medicala care permite studiul si analiza fluxului sanguin cerebral si a sanatatii sistemului cerebrovascular. Este o tehnica in care razele X sunt folosite pentru a vizualiza fluxul si starea sistemului circulator prin injectarea unui contrast in principalele vase de sange cerebrale. Imaginile obtinute sunt in general foarte clare si permit identificarea precisa a modificarilor in circulatia sanguina a creierului.
Procedura este urmatoarea: dupa asezarea pacientului pe masa de raze X, capul acestuia este imobilizat si se administreaza un sedativ in timp ce se monitorizeaza activitatea cardiaca. Dupa aceea, se introduce un cateter in arterele bratului sau piciorului pacientului, care va fi ghidat prin artera pana la gat cu ajutorul razelor X. Ajuns acolo, se injecteaza prin cateter o solutie de contrast, pentru a realiza ulterior imagini ale circulatia sangelui prin raze X. Dupa aceea, si cu exceptia cazului in care trebuie efectuat un tip de interventie folosindu-l, cateterul este indepartat si se aplica presiune pe zona prin care a fost introdus pentru a evita sangerarea.
Desi este utilizat in general ca tehnica de diagnostic si urmarire a tulburarilor cerebrovasculare, faptul ca se foloseste un cateter pentru efectuarea acestuia permite utilizarea unor proceduri terapeutice precum administrarea de medicamente, care pot preveni necesitatea altor tratamente.
Tipuri
Angiografia cerebrala este o tehnica care are mai multe variante in functie de mecanismele utilizate pentru evaluarea starii vaselor de sange ale pacientului. Unele dintre cele mai cunoscute sunt urmatoarele .
1. Angiografie conventionala (prin scadere digitala intra-arteriala)
Aceasta este procedura explicata mai sus, in care cateterul este plasat in artera si ghidat catre tinta acestuia. Este o procedura invaziva care este de obicei cea mai frecventa datorita eficacitatii si nivelului ridicat de claritate pe care il permite. Cateterul este introdus de obicei pe cale femurala, prin inghinal pana la arcul aortic, unde dupa o prima injectie de contrast, cateterul este plasat in artera care trebuie analizata.
In ceea ce priveste scaderea digitala, se refera la faptul ca frecvent in radiografii craniul este indepartat digital din imaginea realizata, astfel incat imaginea vaselor de sange sa fie vazuta mai clar.
2. Angiografie computerizata elicoidala
In acest caz, in corpul subiectului nu este introdus niciun tip de cateter, dar necesita injectarea unui agent de contrast pentru a obtine imaginea folosind CT. Este mai putin invaziv decat omologul sau conventional.
3. Angiografie prin rezonanta magnetica
In acest tip de angiografie nu se foloseste nici cateter, nefiind o tehnica invaziva. Presupune efectuarea unui RMN, nefolosind radiatii ca in alte cazuri.
Ce permite diagnosticarea?
Angiografia cerebrala este un test care este folosit si astazi ca unul dintre principalele pentru a observa fluxul circulator si starea vaselor de sange ale creierului. Sunt multiple tulburari si boli pe care aplicarea acestei tehnici ne permite sa le observam.
1. Accidente cerebrale sau accident vascular cerebral
Angiografia ne permite sa observam existenta extravazarii si ruperii vaselor de sange, sau absenta sau obstructia circulatiei intr-o anumita zona a creierului. De aceea ne confruntam cu o tehnica valabila atat pentru depistarea ischemiei cat si pentru vizualizarea hemoragiilor cerebrale. (Mai multe informatii despre accidente vasculare cerebrale).
2. Anevrisme
Utilizarea angiografiei face posibila detectarea prezentei anevrismelor , umflaturi relativ mai slabe, pline de sange in peretele arterial care se pot rupe. (Mai multe despre anevrisme.)
3. Tumori
Prezenta tumorilor in creier tinde sa provoace modificari ale fluxului sanguin al creierului , precum si sa provoace fenomene precum accidentele cerebrovasculare. Prin urmare, angiografia ne permite sa observam prezenta anomaliilor generate de prezenta tumorilor. (Mai multe informatii despre tumorile cerebrale).
4. Malformatii
Existenta malformatiilor congenitale, asa cum se intampla in MAV, poate fi apreciata si prin aceasta tehnica de evaluare si diagnostic.
5. Alterari arteriale sau venoase
Angiografia cerebrala poate arata daca vasele de sange din creier sunt in stare buna de sanatate, daca sunt inflamate sau daca sunt prezente tulburari precum ateroscleroza.
6. Moartea cerebrala
Angiografia cerebrala este, de asemenea, utilizata pentru a evalua daca exista sau nu moarte cerebrala. Concret, se evalueaza daca exista sau nu flux sanguin, observandu-se o absenta a irigatiei in cazurile de moarte cerebrala.
7. Alte tulburari
Exista posibilitatea de a observa prin angiografie cerebrala prezenta diferitelor tulburari si boli in afara de cele mentionate anterior. De exemplu, modificari pot fi gasite la neurosifilis sau la persoanele cu tulburari precum sindromul Kleine-Levine.
Riscuri si posibile efecte secundare ale acestei tehnici
Angiografia cerebrala este o tehnica in general sigura, care nu tinde sa provoace complicatii , dar acest lucru nu o impiedica sa aiba riscuri si efecte secundare adverse care pot provoca modificari de severitate diferita.
Unul dintre riscuri este posibilitatea ca pacientul sa fie alergic la contrastul aplicat (in general iodat). De asemenea, acest lucru ar putea provoca disconfort sau chiar distrugerea unor tesuturi daca extravazeaza in afara venei. De asemenea, poate fi riscant sau daunator pentru persoanele cu probleme renale sau diabet.
Existenta unor simptome precum furnicaturi, dificultati de respiratie, probleme de vedere, infectie a caii prin care a intrat cateterul, probleme de control ale extremitatii in care a fost introdus cateterul, probleme de vorbire sau hemipareza sunt un semn ca pot exista unele tip de complicatie care trebuie tratata rapid.
In sfarsit, este necesara o precautie speciala in cazul femeilor insarcinate sau care alapteaza, deoarece radiatiile emise ar putea fi nocive. De asemenea, se poate intampla sa se produca o ruptura in artera care sa genereze un anumit tip de hemoragie sau cheaguri care pot infunda vasul, desi este foarte rar.