Colectarea si reciclarea deseurilor sau managementul deseurilor trimit la activitatile pe care o societate civilizata le face pentru a reduce poluarea, dar si pentru a reduce efectul pe care deseurile nereciclate sau necolectate le-ar putea avea asupra oamenilor. Totodata, aceste doua actiuni contribuie la mentinerea unui habitat sanatos, mai ales ca in acest fel, se pot economisi resurse importante. In Romania, acest cumul de activitati nu reprezinta, cel putin pentru oamenii de rand, o metoda prea accesibila sa fie pusa in aplicare chiar de ei insisi, intrucat exista putine locuri unde acestia pot sorta deseurile in functie de tipul lor.
Cu toate acestea, in contextul reglementarilor Uniunii Europene, in Romania, colectarea si reciclarea deseurilor au o pondere de aproximativ 10 milioane euro (conform Capital).
Acum mai bine de un secol, in Anglia, un om de afaceri, Benjamin Law, a decis sa recicleze hainele care nu mai puteau fi purtate, acestea devenind materiale textile ce puteau fi folosite pentru a doua oara, odata ce deveneau haine. Insa abia dupa 1980, tarile din intreaga lumea s-au gandit sa ia in considerare introducerea unor reglementari in privinta colectarii adecvate si reciclarii deseurilor, desi ideea s-a accentuat odata cu incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand resursele se diminuasera considerabil.
De pilda, Germania a adoptat o serie de masuri pentru gestionarea deseurilor, mai ales datorita faptului ca resursele incepeau sa se iroseasca ingrijorator. Apoi, primele tari care au adoptat aceasta metoda au fost cele cu un capital bogat, ce puteau derula programe intregi si tarile ale caror resurse naturale erau puse serios in pericol sau lipseau. In acelasi timp, costul energiei a dus la derularea unor astfel de programe, in special in Statele Unite ale Americii, unde s-a si adoptat asa numitul “Clean Water Act”. Ba chiar au existat orase in S.U.A. care au demarat proiecte locale de gestionare a deseurilor, impunand tuturor cetatenilor respectarea regulilor. Insa cel mai important pas a fost facut in anul 1992, la Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, de la Rio de Janeiro, unde s-au adoptat o serie de politici menite sa constranga statele din intreaga lumea sa deruleze programe de colectare si reciclare a deseurilor.
Spre exemplu, in Romania, activitatile de colectare si reciclare a deseurilor nu au foarte multe hibe, incat functioneaza destul de bine, desi, asa cum spune si legislatia altor tari civilizate, acestea trebuie facute inca din prima instanta, aceea a colectarii – adica toate spatiile publice si nu numai trebuie sa dispuna de pubele speciale pentru hartie, sticle de plastic etc. Asadar, colectarea separata a deseurilor este extrem de importanta. Apoi, urmeaza transportul deseurilor, odata stranse. Acesta se poate face pe cale feroviara, rutiera sau navala. Dupa colectarea propriu-zisa, urmeaza, desigur, procesul de tratare. Acesta variaza in functie de tipul materialelor, de risc samd. De pilda, unele pot fi reintroduse in circuit, pe cand altele pot fi foarte simplu scoase din circuit din cauza unor riscuri pe care le pot presupune.
De fapt, legislatia nu permite reintroducerea in circuit a unor materiale ce sunt, pana la urma, amenintari la adresa sanatatii mediului sau a omului. De asemenea, colectarea si reciclarea deseurilor nu trebuie sa puna sub nicio forma viata omului in pericol, indeosebi reciclarea care, acum 50 de ani, se facea in conditii mai putin optime sanatatii umane. Dupa toate aceste procese, urmeaza depozitarea, la fel de importanta caci se face in functie de tipul deseurilor. Tocmai de accea, se vorbea despre sortarea lor in prima instanta. Oricum, depozitarea deseurilor intr-o groapa si apoi lasarea efectiva acolo pana la gasirea unei masuri viabile pentru a scapa de ele nu mai este acceptata, conform reglementarilor legislative in vigoare. In prezent, practica folosita de multe tari se rezuma la ingroparea lor in locuri in care prezenta umana este inexistenta sau scazuta, cum ar fi minele abandonate.
Un alt procedeu consta in tratarea termica a deseurilor. Acestea sunt incinerate, desi aceasta practica este extrem de periculoasa si nociva pentru aer. In ultimii ani, s-a pus problema renuntarii prin lege la aceasta metoda, propunandu-se, totodata, arderea deseurilor in cazanele energetice. Altfel spus, se doreste diminuarea raspandirii poluantilor gazosi. Oricum, colectarea si reciclarea deseurilor sunt doua procese total diferite, cu implicatii asemenea.
Legislatia Uniunii Europene ar trebui sa impuna sortarea inca de la colectare, deoarece numai in acest fel, activitatea va fi de succes. Chiar si asa, exista instalatii speciale care pot sorta deseurile. De pilda, pot fi sortate si recuperate in acelasi timp cutiile de bere (aluminiul), cartonul, ambalajele produselor, hartia etc. De fapt, reciclarea este posibila in cele mai multe cazuri atunci cand materialul are un singur component. In Romania, exista societati specializate in astfel de activitati, insa, din nefericire nu exista o educatie din acest punct de vedere. Abia in ultimii ani au fost demarate o serie de programe, dar si campanii de promovare, cu scopul de a crea o educatie de acest gen printre oamenii de rand.